Tuturor ne este tema de ceva. Studiile arata ca marea majoritate a copiilor au divese frici: unora nu le place intunericul, altii se tem de diversi monstruleti gen Bau-Bau, altii urasc cainii de talie mare, serpii sau paianjenii, fulgerele, sunetele noptii etc.
Eu imi amintesc cu amuzament ceea ce imi provoca frica in anii copilariei. In jurul varstei de 5 ani eram inspaimantata de intuneric:) si desi asteptam iarna, cu zapada cat zidurile casei si cu daruri de la Mosu, fratele meu care este mai mare cu 7 ani punea in practica un fel de botez odata cu venire primei zapezi. Asa ca, dis de dimineata ma trezeam scoasa din patura calduroasa si aruncata in stratul pufos de zapada. De aici si retinerea pe care o am si acum atunci cand vine inghetul de a nu cumva sa iau contact cu solul…eventual si pe tocuri.
Ce este frica? Frica este ceva ce cu totii o avem – este programata in noi si asta pentru a ne proteja. Suntem nascuti cu simtul ei pentru a reactiona la ceva ceea ce ar putea fi periculos. Bebelusii plang cand ceva nu este in regula, cand ceva ii deranjeaza…noi venim ii mangaiem si astfel se simt protejati si linistiti.
Sa ne intelegem fricile: copiii nostri inca descopera lumea in care traim, imaginatia lor se dezvolta si in functie de ceea ce vad, aud in fiecare zi de ceea ce le aduce informatii sau imagini gresite asupra unor lucruri. Devenim tematori la varste diverite, cu intensitati diferite si nu cred ca este indicat sa trecem pur si simpu peste ele.
In ceea ce urmeaza o sa enumar cele mai frecvente frici cu care se confruta micutii nostri si pe care noi avem tendinta sa le ignoram sau mai rau, pe baza carora sa facem diverse glumite.
Cea mai buna cale de a invinge frica este de a primii cat mai multe informatii, explicatii despre ea. De aceea e indicat sa le explicam copiilor ca cea ce ii inspaimanta de fapt nu este ceva neaparat rau! Sa ii incurajam sa ne povesteasca despre ceea ce le provoaca disconfort,nesiguranta, sa le spunem ca si noi la randul nostru am avut temeri asemananatoare. Astfel empatia va creea o legatura mai stransa si astfel vor incepe sa capate incredere ca ii putem face sa depaseasca aceste momente.
Sa le dam mesajul potrivit: in nici un caz sa nu le spunem: nu fii bebelus! Nu-ti fie frica,nu vezi ca lui X nu-i este???. Lucrurile aceste ii vor face doar sa le fie frica sa-si impartaseasca temerile cu noi si sa creada ca este gresit sa le fie frica. De asemenea sa le spunem ca este bine sa vorbeasca cu noi si sa ne ceara ajutorul.
Nu le ignora fricile. Daca copilasului nostru ii este teama de o anumita ruda, vecin, prieten nu il forta sa ramana cu el sau sa fie prietenos. Il putem ruga sa ne explice de ce are aceasta impresie despre respectivul(a). Lipsa luminii poate fi inlocuita cu o lumina de veghe si cu compania noastra pret de cateva minute alaturi de ei in pat spunandu-le o gluma sau o povestioara, sa pornim o mica expeditie cu o lanterna luminand in diverse colturi ale camerei, in dulapuri, dedesubtul patului, ii putem ruga sa ne deseneze ceea ce isi imagineaza si dupa sa aruncam hartia la cos, ii putem invata tehnici de respiratie adanca in timp ce ii imbratisam puternic.
Sa nu ii fortam sa faca ceva din ceea ce le provoaca frica. Facand acest lucru doar le inrautatim starea. Sa ne gandim cum am reactiona noi daca cineva ne-ar forta sa conducem o masina legati fiind la ochi sau sa facem bungee jumping intr-o cascada! Sa le permitem sa-si manifeste temerile iar noi doar sa-i imbratisam cu toata dragostea si suportul nostru de oameni mari!
O alta varianta ar fi sa nu facem glume pe seama fricilor impartasite: acest lucru ii va spori anxietatile si ii va scade respectul si increderea in sine.
Sa incercam sa fim un model de curaj pentru ei, in mod sigur daca noi ne panicam la randul nostru din chestii marunte si ei vor face la fel. Intotdeuana le-am explicat copiilor mei pericolul cu care ar putea sa se confrunte inainte sa faca anumite lucruri. Dar in acelasi timp i-am lasat sa decida daca vor in continuare sa incerce,sa-si asume anumite riscuri posibile.
Sa-i indepartam de diverse personaje negative din desene animate, povesti, jocuri, filme,etc. Jurnalele de stiri au un mare grad de violenta in ultimii ani iar unii dintre noi vrand sa fim informati ascultam fie radioul fie posturile de televiziune fara a realiza impactul emotional asupra celor mici.
Toate aceste dar si alte trucuri pe care le astept de la voi sustinute de iubirea noastra neconditionata sunt convinsa ca ne vor face sa-i ajutam pe cei mici sa-si depaseasca temerile astfel devenind increzatori, fericiti si plini de imaginatie pozitiva!
Voi cum ati procedat cand ati fost intr-o situatie similara?
Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.