Parenting cu blandete

Parenting-ul nu este un concept inventat de epoca contemporana, exista dintotdeauna, fiind cunoscut pana in urma cu cativa ani sub expresia cresterea copiilor. Am aflat de curand si eu despre parenting-ul cu blandete si am realizat ca il practic si l-am practicat cu copiii mei dintotdeauna. Nu necesita vreun efort deosebit, ci numai o doza mare de calm si intelegere pentru cei mici.

Parenting-ul cu blandete nu este dificil de aplicat si presupune cateva principii simple:
– respecta-ti copilul sau copiii. In calitate de adulti si apoi de parinti cerem respect din partea semenilor, dar si din partea copiilor. Ne asteptam sa fim tratati intr-un anumit mod si ca ceilalti sa ia in considerare gandurile, drepturile si credintele noastre. Insa daca un copil solicita acelasi lucru este privit drept obraznic. De ce nu i-am permite si lui acelasi lucru? Gandurile si drepturile lui sunt la fel de valoroase, chiar daca are varsta de 1 an sau de 10 ani si merita sa fie ascultate.

– incercati sa va intelegeti copiii. Cei mici au parte, la fel ca si noi, de zile bune, precum si de zile proaste. Uneori se pot simti speriati, singuri, confuzi sau furiosi, iar in cele mai multe zile au nevoie de imbratisari si sa fie ascultati. Incercati sa va puneti putin in locul lor. Cum v-ati simti daca intr-o zi proasta adultii din jur s-ar purta cu voi ca si cum ati fi gresit sau nu ati merita atentia lor?
– permiteti copiilor sa aiba propriile opinii si sa ia propriile decizii. Din aceleasi motive mentionate anterior majoritatea adultilor considera ca cei mici sunt incapabili sa faca alegerile potrivite si au nevoie de directionare cat de mult posibil. Ne dorim pe de alta parte sa crestem copii inzestrati cu o gandire independenta, increzatori in puterile lor si capabili sa puna la indoiala intregul Univers. Cum ar putea face asta cand sunt in permanenta indrumati sa faca alegerile pe care le doriti voi?
– renuntati la asteptarile legate de ceea ce este normal pentru o anumita varsta. Multe angoase parintesti pornesc de la perceptii distorsionate cu privire la ceea ce este normal si ceea ce nu este cand vine vorba de bebelusi si copii. Incepand de la ceea ce mananca si pana la comportament, parintii ajung sa aiba adesea perceptii extrem de indepartate de adevar. Pentru ca fiecare copil este unic, nu poate fi emis un standard de normalitate.
– oferiti-le atentia voastra. Multi specialisti sunt de parere ca bebelusii si copiii prescolari se comporta intr-un anumit fel pentru a obtine atentia parintilor, ca si cum acesta ar fi un lucru rau. In plus, parintii sunt incurajati sa ignore asemenea comportamente, cand cei mici isi doresc pur si simplu sa fiti atenti exclusiv la ei. Chiar daca este vorba de un timp extrem de scurt intr-o zi, pentru ei conteaza enorm sa fie remarcati de voi si intelesi.
Parenting-ul cu blandete presupune inexistenta pedepselor. Poate parea ciudat, dar chiar functioneaza si fara lovituri, amenintari sau un ton ridicat al vocii. Nu apelati nici la recompense pentru ca incurajeaza copiii sa se comporte intr-un anumit fel doar pentru acest motiv. Pur si simplu trebuie sa fiti mai atenti la nevoile celor mici si sa incercati sa le explicati totul, adaptat la nivelul lor de intelegere. Desigur, este necesar un nivel crescut de auto-control pentru ca atunci cand simtiti ca veti rabufni trebuie sa va intrebati ce vrea copilul sa va transmita de fapt. Iar voi, in calitate de adulti si parinti, trebuie sa gasiti solutii.

Fiecare parinte are dreptul sa isi creasca copilul sau copiii dupa cum considera de cuviinta. Insa va intreb oare nu ne dorim cu totii copii mai calmi, mai empatici si mai respectuosi fata de cei din jur? Totul porneste de la atitudinea noastra. Nu uitati sa aveti grija de voi, sa va acordati timp pentru placerile si pasiunile voastre pentru ca un parinte multumit cu sine insusi va proiecta ceea ce simte si gandeste si in comportamentul pe care il manifesta fata de copii.